Dumnezeu este în controlul tuturor lucrurilor

El S-a sculat, a certat vântul şi a zis mării: „Taci! Fără gură!” Vântul a stat şi s-a făcut o linişte mare. Apoi le-a zis: „Pentru ce sunteţi aşa de fricoşi? Tot n-aveţi credinţă?” I-a apucat o mare frică şi ziceau unii către alţii: „Cine este Acesta de Îl ascultă chiar şi vântul şi marea?” (Marcu 4:39-41)

Acest pasaj relatează un episod destul de interesant din Evanghelie. Iisus se afla într-o barcă împreună cu discipolii săi, traversând Marea Galileii și mergând spre celălalt mal. Mai erau și alte bărci care îi urmau. Este foarte probabil ca Isus să fi fost obosit, pentru că s-a ghemuit cu o pernă și a adormit chiar acolo, în prova. Dintr-o dată, a început o mare vijelie cu vânturi puternice și valuri mari care amenințau să inunde barca în care se aflau, precum și celelalte bărci care îi urmau.
Ucenicii erau disperați! Deși stăpâneau strategiile de gestionare a controlului navei, situația îi depășea. Se temeau că se va întâmpla ce era mai rău? În mijlocul necazului lor, este posibil ca ei să se fi gândit: „Cum este posibil ca El să poată dormi în mijlocul acestei furtuni mari?”. Ei bine, este simplu: Isus avea control asupra tuturor lucrurilor, chiar și asupra a ceea ce îi făcea pe prietenii săi să se teamă. Ei au strigat către Maestru să calmeze furtuna și El a făcut-o.
Încredeți-vă în controlul suveran al lui Isus
Credeți că Isus este atotputernic. Puterea Lui învinge forța naturii și toate puterile acestei lumi.
Renunță la controlul vieții tale în favoarea Domnului Isus Hristos. El este singurul care poate avea grijă de tine și îți poate oferi siguranța veșnică.
Nu vă temeți de circumstanțele nefavorabile care apar dacă Domnul Isus deține controlul asupra vieții voastre.
Căutați-L pe Isus atunci când vă aflați în mijlocul furtunilor vieții. Aveți încredere că corabia nu se va scufunda pentru că El este prezent.
Strigă către Dumnezeu, El are stăpânire și putere asupra întregului univers. El va aduce pacea în inima ta.
Împărtășiți cu alții Evanghelia harului lui Isus Hristos. El este același ieri, astăzi și va fi în veșnicie.

Rugăciune:
Doamne Dumnezeul meu, îți mulțumesc că m-ai învățat să mă încred în tine. Nimic nu poate cuprinde tăria Ta și nimic nu se poate compara cu puterea Ta. Nu știu cum este posibil să mă tem uneori în mijlocul circumstanțelor! Știu că Tu ești cu mine întotdeauna… Ajută-mă să cred în tine. Voi striga după ajutorul tău atunci când totul pare pierdut și când inima mea este tulburată. Calmează furtuna, Doamne! Ajută-mă să percep seninătatea ta și să am încredere că tu ești stăpân pe toate lucrurile. În numele lui Isus, amin!

Sursa: caleaingusta.com

Ce înseamnă să ne închinăm Domnului în duh și în adevăr?

Ideea de a ne închina Domnului „în duh și în adevăr” vine din conversația lui Isus cu femeia de la fântână din Ioan 4.6-30. În timpul conversației, femeia a vorbit cu Isus despre locuri de închinare, spunând că evreii se închinau la Ierusalim, pe când samaritenii se închinau la Muntele Garizim. Isus tocmai a revelat faptul că știa despre soții ei mulți pe care i-a avut, cât și faptul că bărbatul cu care trăia în prezent nu era soțul ei. Lucrul acesta a făcut-o să se simtă inconfortabil, astfel că a încercat să mute atenția Lui de la viața ei personală la chestiuni de religie. Isus a refuzat să fie distras de la lecția despre adevărata închinare și S-a dus la miezul problemei: „Dar vine ceasul, și acum a și venit, când închinătorii adevărați se vor închina Tatălui în duh și în adevăr, fiindcă astfel de închinători dorește și Tatăl.” (Ioan 4.23)

Lecția generală despre închinarea înaintea Domnului în duh și în adevăr este că închinarea adusă Domnului nu trebuie să fie limitată la o singură locație geografică sau sau să fie reglementată în mod necesar de prevederile temporare ale Legii vechi-testamentare. Odată cu venirea lui Hristos, separarea dintre evrei și neamuri nu a mai fost relevantă, nici centralitatea Templului în închinare. Odată cu venirea lui Hristos, toți copiii lui Dumnezeu au obținut acces egal la Dumnezeu prin El. Închinarea a devenit o chestiune care ține de inimă, nu de acțiunile exterioare și e condusă de adevăr, nu de ceremonie.

În Deuteronomul 6.5, Moise stabilește pentru israeliți cum trebuie să-L iubească pe Dumnezeul lor: „Să iubești pe Domnul Dumnezeul tău cu toată inima ta, cu tot sufletul tău și cu toată puterea ta.” Închinarea noastră înaintea lui Dumnezeu e condusă de dragostea noastră pentru El; așa cum iubim, așa ne închinăm, Fiindcă ideea de „putere” în ebraică indică totalitate, Isus a extins expresia aceasta la „minte” și la „tărie” (Marcu 12.30, Luca 10.27). A ne închina lui Dumnezeu în duh și în adevăr implică în mod necesar să-L iubim cu inima, cu sufletul, cu mintea și cu puterea.

Adevărata închinare trebuie să fie „în duh”, adică să implice toată inima. Dacă nu există pasiune pentru Dumnezeu, nu există nici închinare în duh. În același timp, închinarea trebuie să fie „în adevăr”, adică informată corespunzător. Dacă nu-L cunoaștem pe Dumnezeul căruia ne închinăm, nu există închinare în adevăr. Ambele sunt necesare pentru o închinare satisfăcătoare și care să-L onoreze pe Dumnezeu. Duhul fără adevăr duce la o experiență superficială, excesiv de emoțională, care poate fi comparată cu o exaltare. De îndată ce emoția trece, când fervoarea se potolește, la fel se întâmplă și cu închinarea. Adevărul fără duh poate duce la o întâlnire lipsită de pasiune, care poate ușor duce la o formă de legalism lipsit de bucurie. Cea mai bună combinație a ambelor aspecte ale închinării are ca rezultat o apreciere plină de bucurie a lui Dumnezeu, care e informată de Scriptură. Cu cât cunoaștem mai mult despre Dumnezeu, cu atât Îl apreciem mai mult. Cu cât Îl apreciem mai mult, cu atât mai profundă e închinarea noastră. Cu cât mai profundă e închinarea noastră, cu atât mai glorificat e Dumnezeu.

Această combinare a duhului și a adevărului în închinare e cel mai bine sumarizată de Jonathan Edwards, pastorul și teologul american din secolul XVIII. El a spus: „Trebuie să consider ca fiind sarcina mea să stârnesc simțămintele [emoțiile] ascultătorilor mei cât de puternic pot, cu condiția să nu fie mișcați de nimic altceva decât de adevăr.” Edwards a recunoscut că adevărul și numai adevărul poate influența emoțiile într-un mod care Îi aduce cinste lui Dumnezeu. Adevărul lui Dumnezeu, fiind de o valoare infinită, e vrednic de o pasiune infinită.

Sursa: https://www.gotquestions.org

Nu putem sluji la doi stăpâni!

Aseară, în timp ce urmăream meciul României împotriva Kosovo, un jucător intră pe teren la pauză, face de 3 ori semnul crucii și bagă puțină iarbă înăuntrul tricoului.
După ce ratează de două ori câteva ocazii mari, pe buzele aceluiași jucător se pot citi clar câteva înjurături de toată “frumusețea”.

Asta este de multe ori nivelul nostru de creștinism în România și ne întrebăm de ce merg lucrurile așa cum merg. Lucrurile nu se vor schimba niciodată atâta timp cât ne jucăm de-a creștinismul.
Hristos, cel la care a făcut referire fotbalistul naționalei când a făcut semnul crucii pe care El a murit pentru păcatele noastre, vrea să o rupem cu păcatul și ne asigură că cei ce se joacă de-a credința nu vor avea nici o șansă să intre în împărăția Lui ci vor petrece veșnicia alături de acela pe care l-au slujit prin faptele lor pe acest pământ.

Degeaba mergem la biserică, ținem toate sărbătorile, facem de mii de ori semnul crucii, dacă viețile noastre sunt la fel și continuăm să trăim în păcat și neascultare de Dumnezeu.

În poză avem jucătoarea tânără din America de tenis care, după ce a câștigat US Open la o vârstă foarte fragedă, nu a susținut că prin propriile puteri a reușit această performanță extraordinară, ci a dat toată gloria Celui pentru care joacă și Aceluia care îi conduce întreaga viață.

“Nimeni nu poate sluji la doi stăpâni. Căci ori îl va urî pe unul și‑l va iubi pe celălalt, ori va ține la unul și‑l va disprețui pe celălalt.”
Matei 6:24

Gabi Stoica

În spatele unui părinte care se roagă…

În spatele unui părinte care se roagă este un copil sănătos, care înțelege că drogurile nu-i fac rău doar lui, ci și celor din jur. Rugăciunea părintelui este lumina copilului. În timpul meu de rugăciune, în timp ce copiii erau în camera lor am auzit vocea Duhului Sfânt în mintea mea care a sunat așa: “Dacă te rogi cu copiii tai când sunt mici, nu vei suferi pentru ei când vor fi mari!” Am fugit la copiii mei si i-am luat la rugăciune cu mine, de atunci nu prea ratez o zi fără rugăciune cu ei.

În spatele unui părinte care se roagă este un copil sănătos, care înțelege că păcatul alcoolismului este boală care macină trupul si mintea. Imediat după ce acel tânăr drogat a ucis doi tineri nevinovați (bazându-se pe influența si banii părinților), un altul a ucis trei. Într-o săptămâna cinci sicrie au îndoliat țara. Acești tineri nevinovați au fost aduși jertfe drogurilor si beției. Hristos ne-a spus că Diavolul este un hoț si un ucigaș. Dar cum fură si ucide el? Nu l-am văzut pe Diavolul conducând, dar l-am văzut în tineri distruși de droguri si alcool, care au intrat “parca” intenționat în grămezi de tineri. Diavolul nu are trup, dar îl poate folosi pe al tău dacă i-l dai prin păcate si vicii. El are nevoie de trupul tău, oare i-l dai?

În spatele unui părinte care se roagă este un copil sănătos, care înțelege valoarea veșnică a sufletului sau si nu îl vinde pe mizeriile acestei lumi. Am văzut tineri care își vând trupurile pe internet crezând ca banii sunt totul. Rugăciunea deschide ochii spirituali, pentru a înțelege că trupul nu e ghenă de gunoi, pentru că în el e suflarea gurii lui Dumnezeu. Nu poți pune intr-o cutie de valori chiștoace de țigări sau peturi de alcool. Cine are lumina in suflet nu-si distruge trupul prin patimi stricate si alte păcate. Așadar, ce le lipsesc copiilor noștri? Părinți care să se roage si sa fie modele creștinești pentru ei.

“Nu ştiţi că trupul vostru este Templul Duhului Sfânt care locuieşte în voi şi pe care L-aţi primit de la Dumnezeu? Şi că voi nu sunteţi ai voştri? Căci aţi fost cumpăraţi cu un preţ. Proslăviţi dar pe Dumnezeu în trupul şi în duhul vostru, care sunt ale lui Dumnezeu (1 Corinteni 6:19-20).”

Cu prețuire,
Toni Berbece

Generația Z nu ar trebui să respingă căsătoria atât de ușor

Un video de pe TikTok care arată dezavantajele căsătoriei a devenit viral.

Acest video, devenit viral, nu omite nimic din prezentarea așa-numitelor aspecte negative ale căsătoriei și maternității pentru tinerele femei.

Video-ul, care a adunat milioane de vizualizări, prezintă o femeie care aparține Generației Z și care pare să accepte o cerere în căsătorie. Ni se prezintă apoi o serie de secvențe în care aceeași femeie se zbate în corvoade casnice – spălând vase, având grijă de un nou-născut și curățând casa. Secvența se încheie cu femeia respingând propunerea, descurajată de viitorul trai de slugărnicie domestică care i-a trecut prin fața ochilor.

Acesta este doar încă un video în plus la o lungă serie de meme-uri recente care ridiculizează căsătoria și maternitatea, un trend care se încadrează într-o tendință culturală populară. Dar este toată această reprezentare negativă a căsătoriei și maternității – în principal provenită de la academicieni, jurnaliști și influenceri online – o reflecție corectă a realității?

Răspunsul este nu. Adevărurile despre căsătorie și maternitate nu ar putea fi mai clare sau mai în opoziție cu cultura dominantă: femeile căsătorite și care au copii sunt, de fapt, mai fericite decât femeile singure și fără copii, în ciuda narativei contrare prevalente. Bazându-se pe datele celui mai important barometru social al Americii, General Social Survey din 2022, 40% dintre femeile căsătorite între 18 și 55 de ani care au copii declară că sunt “foarte fericite” cu viața lor, în comparație cu 22% dintre femeile necăsătorite fără copii și 17% dintre mamele singure.

Mai mult, femeile cu copii sunt mai bine situate din punct de vedere financiar decât colegele lor fără copii. Conform datelor din US Census’s American Community Survey, mamele căsătorite (între 18 și 55 de ani) au un venit mediu pe gospodărie de 133.000 de dolari, comparativ cu 79.000 de dolari ai colegelor lor necăsătorite și fără copii.

Avem și studii noi, care au constatat că căsătoria este “cel mai important factor diferențiator” al fericirii în America. În același timp, scăderea ratelor de căsătorie reprezintă un motiv principal pentru declinul fericirii la nivel național, conform acestui studiu.

Toate acestea contravin mesajelor culturale anti căsătorie și natalitate. Dar datele ne arată că persoanele căsătorite sunt mai fericite și mai prospere decât cele necăsătorite. Asta pentru că căsătoria și viața de familie oferă sens și direcție atât bărbaților, cât și femeilor, fără să mai menționăm sentimentul de solidaritate.

Tinerii merită să știe adevărul. Un viitor care include căsătoria și copiii este, în ansamblu, unul mai fericit. Se pare că a-ți construi viața în jurul familiei este corelată cu rate drastic mai mari de fericire pentru bărbați și femei. Ideea că cea mai bună cale către fericire în viață este să eviți angajamentul marital sau căruciorul pentru bebeluși este un mit promovat insistent de multe voci culturale – inclusiv aceasta influenceriță de pe TikTok – dar un mit fără fundament în date.

Brad Wilcox, Wendy Wang – Unherd

Înțelepciune dumnezeiască în zonele financiare

Trecem printr-o perioadă în care inflația a crescut și mulți dintre noi ne facem griji cu privire la situația financiară. Avem nevoie de credință în Dumnezeu, dar și de înțelepciune în gestionarea banilor. De aceea ne îndreptăm către Biblie, fiindcă în ea găsim nenumărate sfaturi pentru o mulțime de domenii din viețile noastre. Din Scriptură învățăm să fim echilibrați, să economisim, să dăruim, și să-L glorificăm pe Dumnezeu prin ce ne dăruiește. În continuare, vă prezentăm un fragment din cursul „Liber de datorii”, care ne ajutăm să ne administrăm cu scop bugetul personal.

„Primul principiu este acesta: Dumnezeu este stăpân peste toate, iar noi suntem administratori a ceea ce Dumnezeu ne dă. Asta înseamnă că tot ceea ce am și tot ce voi avea, de fapt nu este al meu, ci Îi aparține lui Dumnezeu și mie mi s-a dat în administrare. Dumnezeu este stăpânul și pentru El vor trebui folosite.

În al doilea rând, nu consuma mai mult decât câștigi.

În al treilea rând, din ceea ce câștigi, o parte economisește pentru că întotdeauna trebuie să lăsăm loc pentru neprevăzut (poate un membru al familiei se îmbolnăvește, poate unul dintre noi își pierde serviciul). Biblia ne îndeamnă să fim înțelepți în lucrurile acestea.

Un alt lucru important este ca din ceea ce economisești, o mică parte să investești. O investiție mică acum îți poate aduce un câștig mare mai târziu, dacă o faci în mod sistematic, cu prudență, și chiar dacă uneori mai pierzi, nu pierzi totul.

Principiul 80-10-10

Cel mai important lucru este să-I dai lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu și să ajuți și pe alții. Eu am numit acest principiu, 80-10-10.

Din ceea ce câștigi folosește maxim 80% pentru nevoile tale, 10% economisește și o parte investește, iar minim 10% dăruiește lui Dumnezeu și pentru a ajuta și pe alții.

Idealul este ca acest 80% să se reducă cât mai mult, iar celălalte să crească. Așa cum spune Biblia, nu am văzut pe cineva care să aplice aceste principii și să ducă lipsă de ceva și să treacă prin crize majore care să îl dărâme și să îl copleșească. Dacă o familie respectă aceste principii, cu siguranță nu vor trece prin crize majore.”

În calitate de analist bancar, Constantin Dumitrana ne oferă două sfaturi: întocmirea unui buget și respectarea acestuia.

„Este bine ca oamenii să întocmească un buget, să îl scrie pe hârtie. Bugetul, odată făcut, să fie verificat o lună sau două, apoi revăzut și re-echilibrat, astfel încât să poți să satisfaci cel puțin trei lucruri prioritare: mă gândesc la nevoile de zi cu zi, la economisire și dărnicie.”

Legea Stăpânirii: guvernează asupra dorinţelor, poftelor, obiceiurilor tale

Dumnezeu ne-a creat să stăpânim asupra posesiilor si dorinţelor noastre. Majoritatea creştinilor sunt stăpâniți de posesiile si dorinţele lor.

Geneza 1:26-29 ne învață să biruim şi să avem stăpânire asupra tuturor lucrurilor de pe pămant: dorinţele noastre, poftele noastre, modelele noastre de cheltuială, datoriile noastre, obiceiurile de sănătate, stilul de viaţă – toate lucrurile ce reprezintă o ispită sau dorinţă dincolo de planul şi scopul lui Dumnezeu.

„Iată dar ce vă spun şi mărturisesc eu în Domnul: să nu mai trăiţi cum trăiesc păgînii, în deşertăciunea gândurilor lor, având mintea întunecată, fiind străini de viaţa lui Dumnezeu, din pricina neştiinţei în care se află în urma împietririi inimii lor. Ei şi-au perdut orice pic de simţire, s-au dedat la desfrânare, şi săvârşesc cu lăcomie orice fel de necurăţie.” – Efeseni 4: 17-19

Ar trebui să trăim o viaţă sub disciplina Duhului Sfânt în orice situaţie, nu doar în diete culinare. În loc de „Cât pot să consum şi să fiu satisfăcut?”, întreabă-te „Cât de puţin pot să consum şi să fiu satisfăcut?”.

Apostolul Pavel ne-a învăţat să fim mulţumitori în orice situaţie ne-am afla. De-a lungul anilor de consultanţă, am constatat, spre marea mea surprindere, că majoritatea oamenilor au venitul necesar să elimine orice datorie; ei pur şi simplu duc lipsa înţelepciunii dumnezeieşti şi sfătuirea în ce ar trebui să plătească la început. Totodată, majoritatea oamenilor care vin la consultanţă nu au și-au analizat niciodată tiparele de cheltuială. Un administrator înţelept nu doar că îşi urmăreşte veniturile, ci îşi urmăreşte fiecare categorie de cheltuilei în care acel venit se îndreaptă.

Fiecare ban are un Scop

Foarte simplu, aceste strategii te ajută să te îndrepți spre direcţia corectă:

  • Nu lua mulți bani la tine (vei fi mai tentat să-i cheltui pe lucruri banale).

  • Ţine o evidență detaliată a cheltuielilor. Păstrează chitanțele. Fii selectiv.

  • Dezvoltă un plan de cheltuială: cheltuie mai puţin decât salariul tău.

  • Lucrează cu cifre anuale şi lunare: fă comparaţii lunare şi anuale.

  • Fă-ți categorii de cheltuieli regulate si ocazionale (folosește tehnica plicurilor: câte un plic pentru fiecare categorie: zeciuală/donații, rată/chirie, facturi întreținere,abonamente telefonie/internet/altele, mâncare, articole menaj, transport, datorii, sănătate, asigurări, alte cheltuieli nebugetate).

  • Evaluează progresul regulat şi ajustează după nevoie: strânge cureaua în continuare.

  • Urmăreşte datoriile separat de cheltuieli (foloseşte triunghiul datoriilor şi auto-consolidarea din cursul „Liber de datorii”)

Sursa: Pastorul Petru Bulica

Motivație Vs. Disciplină

Motivația este fantastică. Este naturala, un foc viu, este energie. Când sunt motivat, simt că pot să fac aproape orice îmi propun. Când nu sunt motivat am nevoie de disciplină. Ea preia locul motivației.

Disciplina este opusul apatiei, a nepăsării, a dezordinii. Într-un ring de box sau pe terenul de joc motivația va apărea imediat, dar curând își vă consuma țoată energia. Apare și dispare. Te va abandona atunci când ți-e lumea mai dragă. Daca clădești pe motivație, vei fi calcat în picioare. Vei fi măcelărit. Disciplina nu își pierde energia.

Este consecventă, perseverentă, tenace. Nu strălucește precum motivația, dar nici nu te lasă când ai nevoie de ea. Te poți baza pe ea. E plina de caracter. Nu te poți baza pe ceva instabil precum motivația. Vei profita de ea, dar te vei baza pe disciplina ta. Când simți că iți lipsește motivația, disciplina e precum acel prieten care la nevoie se cunoaște: e acolo cu tine.

(Sport psychologist Ioan Popoviciu)

Relațiile intime

Nu am spus niciodată că singurul motiv pentru care trebuie să practici abstinența sexuală înainte de căsătorie este deoarece așa a spus Dumnezeu. Trebuie să păstrezi sexul pentru căsătorie deoarece sexul este un act intim, rezervat pentru persoana pe care o cunoști emoțional în profunzime. Sexul este mai puțin intim în anumite aspecte decât a cunoaște emoțional și profund pe cineva.

Sexul devine intim atunci când este legat de angajament, iar căsătoria este singura formă de angajament care contează. Îmi pare rău, dar a vă intitula iubit sau iubită sau a locui împreună nu sunt expresii ale angajamentului adevărat. Ușa rămâne deschisă.

Din nou, căsătoria este singura formă adevărată de angajament. Atunci când ești căsătorit, expunerea celor mai intime părți ale vieții tale soțului sau soției devine perfect normal. Dacă faci acest lucru înainte de căsătorie, nu vei obține un nivel mai ridicat de încredere și nici o legătură mai profundă. Vei fi mai nesigur, deoarece acum ți-ai încredințat cele mai intime părți unei persoane căreia nu ești deplin devotat.

Ben Shapiro

Cum pot să fiu păcătos dacă sunt făcut după chipul lui Dumnezeu? – Sue Schlesman

Este toată lumea păcătoasă? Sau doar oameni mai răi decât mine? Este toată lumea creată după chipul și asemănarea lui Dumnezeu? Atunci cum poate un criminal în serie, un terorist sau un violator să fie creat după chipul lui Dumnezeu? Cine este păcătos și cine nu este?

Cum pot fi oamenii păcătoși și totuși să fie făcuți după chipul lui Dumnezeu? Și mai important, cum pot fi eu ca Dumnezeu și să fiu vrednic de osânda veșnică?

Creat după chipul lui Dumnezeu
În primul capitol al Genezei, Dumnezeu afirmă: “Să facem omul după chipul și asemănarea noastră…“. Apoi, Dumnezeu îl formează pe Adam din pământ și îi dă viață (Geneza 2:7). Acest act de creație diferă de crearea de către Dumnezeu a oricărei alte ființe vii, care a luat naștere prin vorbirea lui Dumnezeu. Dumnezeu nu a suflat în nimic altceva. El nu a spus că a făcut maimuțele, veverițele sau lalelele să semene cu el.

El a creat bărbatul și femeia doar după chipul Său.

În limba latină, termenul “imaginea lui Dumnezeu” este imago dei. Pavel folosește același descriptiv pentru a explica miracolul umanității și dumnezeirii lui Isus în 2 Corinteni 4:4. Isus este uman, “chipul lui Dumnezeu“, dar este și dumnezeire: Petru afirmă că Isus este Fiul lui Dumnezeu (Ioan 6:68, Matei 16:14-16).

Deși Geneza 1:26-27 funcționează ca ultima zi a creației lui Dumnezeu, aceste două versete despre chipul lui Dumnezeu întăresc dragostea și dorința pe care Dumnezeu o are față de noi (și motivul pentru care a luat măsuri atât de extravagante pentru a împăca omenirea cu El, după ce Adam și Eva au păcătuit în grădină. Vedeți ce înseamnă să ai chipul lui Dumnezeu:

1. Sunteți o creație intenționată. Nu sunteți un material celular aleatoriu provenit dintr-o explozie accidentală. Ați fost proiectat la un moment dat, într-un anumit mod, pentru a trăi o anumită viață (Psalmul 139:13-16).

2. Ești asemenea lui Dumnezeu în formă și în funcție. Cuvântul pentru a face în ebraică înseamnă “a modela, a produce, a desemna“. Cuvântul pentru imagine și asemănare vorbește despre asemănările interne și externe – aveți un trup, emoții, liber arbitru și un suflet (Deuteronom 6:9, Apocalipsa 6:9).

3. Existența ta a fost discutată în comitet de către Trinitatea formată din Tatăl, Fiul și Sfântul Duh; fiecare persoană a lui Dumnezeu a dorit ca tu să exiști.

Biblia se bazează pe ideea de imago dei prin îndemnuri precum:

  • Trupul tău este templul în care locuiește Dumnezeu (1 Corinteni 6:19)
  • Poți să-ți spurci trupul prin ceea ce faci (Matei 27:22, 1 Corinteni 6:9-13).
  • Ești una cu Duhul lui Dumnezeu   (1 Corinteni 6:17)
  • Poți accepta sau respinge autoritatea, dragostea și influența lui Dumnezeu (Ioan 6:64, Romani 10:13)

Creat după chipul lui Adam

Geneza 3 consemnează ispitirea și înșelarea Evei de către șarpe. Ea și Adam au ales să nu asculte de instrucțiunile lui Dumnezeu și, deși acesta i-a iertat, i-a îndepărtat din Grădina Edenului. Blestemul păcatului a intrat în vigoare (moarte spirituală și fizică) dar, din fericire, Dumnezeu a promis în Geneza 3:15 că va trimite pe cineva care să zdrobească blestemul și să răscumpere omenirea, care va contracara păcatul lui Adam (1 Corinteni 5:21-23).

Din cauza umanității lui Adam, am moștenit atributele fizice și spirituale ale lui Adam:

– Noi purtăm asemănarea lui Adam (Geneza 5:3)

– Noi avem o natură păcătoasă (Romani 5:12-14)

– Păcatul nostru începe în inima/sufletul și mintea noastră (Geneza 6:5, Ieremia 17:9).

– Natura noastră păcătoasă luptă împotriva duhului lui Dumnezeu din noi (2 Corinteni 5:17, Romani 8:8).

– Avem nevoie de dragostea și harul lui Dumnezeu pentru a ne mântui (Romani 5:8, Efeseni 2:8-9).

Lupta cosmică
Dacă ești un urmaș al lui Hristos, ai două naturi, o natură păcătoasă și o natură sfântă. Duhul Sfânt trăiește în interiorul tău, convingând (Ioan 16:8), umplând (Efeseni 5:18), învățând (Ioan 16:12-15), călăuzind (Romani 8:14) și alte acțiuni. Atunci când alegi să păcătuiești, îl întristezi pe Duhul Sfânt din tine (Efeseni 4:30). Acest lucru îți va face viața inconfortabilă. Așa cum a spus Pavel, “ați fost cumpărați cu un preț; de aceea, onorați-L pe Dumnezeu cu trupul vostru” (1 Corinteni 6:19-20).

Romani 7:15-25 explică lupta cosmică care se desfășoară în interiorul tău. Spiritul tău vrea să asculte și să-L slujească pe Dumnezeu, deoarece Duhul Sfânt produce calități bune în tine. Dar vrăjmașul lui Dumnezeu se folosește de tendințele tale firești, păcătoase și egoiste, pentru a se opune lucrării pe care Dumnezeu încearcă să o facă în tine; natura ta păcătoasă produce calități rele ori de câte ori cedezi ispitei (Galateni 5:22-23). Aveți un război în interiorul vostru.

Care natură va câștiga?
Întregul mesaj al Bibliei este că Dumnezeu L-a trimis pe Fiul Său să ia păcatele întregii lumi, să moară pentru ele și apoi să învie în glorie, unde va acționa ca mijlocitor pentru fiecare persoană păcătoasă care invocă numele Său (Fapte 2:23-25).

Logica cere ca eu să fiu păcătos, deoarece Isus a murit pentru păcatele mele. În consecință, trebuie să mă confrunt cu realitatea că sunt un păcătos, chiar dacă încerc să nu fiu (Romani 3:23, 6:23), deoarece Biblia spune că toți oamenii au păcătuit. Pavel le spune galatenilor că harul lui Dumnezeu ar fi inutil, iar Isus ar fi murit fără rost dacă ei ar fi fost capabili să se salveze singuri (Galateni 2:20-21).

Dar există și vești bune: Dumnezeu promite că, deși moștenim natura păcătoasă a lui Adam, un al doilea “Adam” (Isus) a venit să înlocuiască păcatele noastre cu harul și iertarea Sa (Romani 5:15-18). “Căci, după cum prin neascultarea unui singur om, cei mulți au fost făcuți păcătoși, tot așa, prin ascultarea unui singur om, cei mulți vor fi făcuți neprihăniți” (Romani 5:19).

Nu are sens ca Dumnezeul care a creat universul să devină om și să se lase torturat și executat dacă nu este absolut necesar pentru a păstra ceea ce a iubit cel mai mult – pe noi.

Cum rezolvă Dumnezeu problema păcatului?
Moartea veșnică nu este o pedeapsă pentru că suntem oameni. Este pedeapsa pentru respingerea autorității lui Dumnezeu, o pedeapsă care a fost creată pentru diavol, nu pentru noi.

Ori de câte ori cedăm în fața naturii noastre păcătoase, îl urmăm pe diavol (Ioan 8:44) și, prin urmare, culegem pedeapsa care îi este destinată. Dar Dumnezeu a făcut o cale de scăpare (1 Corinteni 10:13) – L-a trimis pe Fiul Său să plătească pedeapsa cu moartea pentru ca noi să putem trăi în tărâmul etern pe care Dumnezeu l-a creat pentru noi toți încă de la începutul timpului. Misiunea lui Isus pe pământ a gravitat în jurul restabilirii “împărăției cerurilor”, unde El a intenționat ca noi toți să trăim dintotdeauna. (Vă amintiți Grădina Edenului?) Dumnezeu este despre relații, nu despre pedepse. Biblia, cu instrucțiunile și avertismentele sale, este o lumină care ne îndrumă spre căutarea lui Dumnezeu (Psalmul 119:105).

Sigur, Dumnezeu i-ar fi putut împiedica pe Adam și Eva să facă o alegere gresita. El ar fi putut să le refuze liberul arbitru. Ar fi putut să asculte orbește de tot ceea ce le-a spus. Dar asta nu este o relație. Asta nu înseamnă libertate. Asta nu este dragoste.

Sursa: CrossWalk.com

Nimeni nu va putea sta împotriva ta!

Un studiu recent probează faptul că cele mai multe atacuri de inimă se produc luni dimineața între orele 8:00-9:00.
Este de regulă timpul când oamenii privesc spre:

  • Locul de muncă pe care nu îl plac, dar unde petrec cel puțin 8 ore pe zi;
  • Sarcinile care ajung cât un munte ce crește zi de zi;
  • Starea de sănătate care cedează îngrijorător de repede;
  • Datoriile ce au rămas neplătite de luni de zile;
  • Veștile alarmante ce prevestesc foamete, sărăcie, frig, războaie.

Nici nu te-ai mai ridica din pat dacă ai avea încotro. Deja pornești spre luptă cu duhul înfrânt, copleșit, apăsat.

Sentimentul de copleșire, de neputință, de zădărnicie este cel mai periculos dușman al vieții tale întrucât lovește dinăuntrul tău.

Viața se erodează atunci când ajungi să te porți ca un om nesemnificativ, pierdut în spațiu, nefolositor, care face umbră pământului degeaba.

Pășește plin de încredere.
Pentru ce iți propui în viață, muncește cu adevărat, dă totul!

Alege drumul drept, alege vorba curată, alege să ai mâini curate și așa, nimeni nu va putea să stea cu piciorul pe grumazul tău. Biruința ta stă în corectitudinea, curăția și munca ta!
Pe de altă parte… dragostea Lui Dumnezeu este o garanție, dar sfințenia ta este o alegere.

Am câteva întrebări:
Pe tine ce te definește?
De ce anume ești în interacțiune cu cei din mediul online?
Cum ești în viața reală și cum ești în viața virtuală?
Cum îți evaluezi prezența pe paginile de socializare?
Care este mandatul tău?
Care este rostul pentru care ești o imagine pe internet dar și în viața de zi cu zi?

Las și un verset pentru a întări cele spuse mai sus:
„Nimeni nu va putea să stea împotriva ta cât vei trăi. Eu voi fi cu tine, cum am fost cu Moise; nu te voi lăsa, nici nu te voi părăsi.” – Iosua 1:5 (BIBLIA)

Ioan Roșca